Președinta Uniunii Europene a Surzilor (EUD), Sofia Isari, a deschis o dezbatere despre impactul inteligenței artificiale (IA) asupra drepturilor de comunicare în limbile semnelor. Discuția a pornit de la un workshop organizat la Bruxelles cu tema „Dilemele juridice și etice ale IA pentru limbile semnelor”, la care au participat experți în tehnologie, cadre universitare și membri ai comunității Surzilor.
Andy Van Hoorebeke, membru al board-ului EUD, responsabil al grupului de lucru TIC și Accesibilitate, a evidențiat că IA și noile tehnologii digitale pot aduce beneficii reale comunității Surzilor, dar numai dacă sunt dezvoltate împreună cu aceasta. El a avertizat că aplicațiile IA nu trebuie să înlocuiască interpreții umani, ci să fie un sprijin suplimentar, iar politicile europene trebuie să integreze limbile semnelor în strategiile digitale și de accesibilitate.
Dl. prof. dr. Filipe Venade, expert juridic, a subliniat importanța ca rapoartele despre limbile semnelor și IA să fie scrise din perspectiva persoanelor Surde, nu scrise de auzitori cum se face de obicei, pentru a evita interpretările vagi sau incomplete. S-a descoperit că o instituție a impus o lege prin care se consideră a nu mai fi necesară asigurarea unor interpreți umani dacă se utilizează IA. Raportul său confirmă că IA poate fi utilizată în paralel cu serviciile de interpretariat, nu ca substitut.
Dr. Maartje De Meulder, cercetător senior și lector la Universitatea de Științe Aplicate Ultrecht, a atras atenția asupra nevoii de cercetări conduse de persoane Surde pentru a modela dezvoltarea IA conform propriilor nevoi lingvistice și culturale. La rândul său, Joe Murray, președintele Federației Mondiale a Surzilor (WFD), a menționat că IA a fost unul dintre cele mai discutate subiecte la conferința WFD din Kenya, care a avut loc în august 2025, fiind IA deja utilizată de comunitățile Surde la nivel global.
O intervenție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg din 24 aprilie 2025 a pus în discuție protecția limbilor semnelor în fața tehnologiilor IA, subliniind riscurile privind datele biometrice și confidențialitatea. S-a acordat o atenție sporită pe limbile minoritare și s-a cerut elaborarea unor cadre legislative clare, având în vedere articolul 18 al Convenției Consiliului Europei, care prevede protecția persoanelor cu dizabilități și a copiilor.
EUD continuă activitățile de advocacy în următorii ani. De asemenea, WFD prin colaborare cu UE și alți parteneri își propune să creeze o politică adecvată în utilizarea IA respectând limbile semnelor naționale.
Concluzia transmisă de persoanele Surde a fost fermă:
„Inteligența artificială trebuie construită împreună cu noi, nu în jurul nostru”
Subliniind nevoia unei colaborări între factorii de decizie politică și comunitatea Surzilor pentru a garanta drepturi lingvistice egale și acces real la tehnologie.
