1. Evaluarea limbii semnelor
Instrumentele de evaluare trebuie dezvoltate direct în limba semnelor, pentru a reflecta particularitățile acestei
limbi vizual-gestuale.
Proiectul VOLIS (Valutazione Online della LIS), realizat de echipa LaCAM – ISTC-CNR din Italia,
a dezvoltat o platformă online unde specialiștii pot accesa gratuit, după înregistrare, teste standardizate de evaluare
a competențelor în LIS.
Platforma se adresează logopezilor, profesorilor de LIS, cadrelor didactice, asistenților de comunicare și tuturor
profesioniștilor care lucrează cu copii sau tineri ce folosesc LIS ca mijloc de comunicare.
Scopul este identificarea nivelului de competență lingvistică al copilului, urmărirea progresului și adaptarea
intervențiilor educaționale și terapeutice.
2. Barierele de comunicare in mediul scolar
Evaluarea și sprijinirea copilului nu pot fi reduse doar la măsurarea abilităților cognitive și lingvistice.
Mediul școlar influențează semnificativ calitatea comunicării și participarea copilului.
Factori importanti
- Vizibilitatea profesorului și a colegilor este esențială pentru elevii care citesc pe buze sau folosesc limba semnelor.
- Zgomotul de fond și agitația clasei reduc considerabil capacitatea de concentrare.
- Tipul materialelor didactice și modul în care acestea sunt utilizate.
- Tehnicile de luare a rândului în comunicare (turn-taking) — haosul conversațional îngreunează accesul la mesaj.
Efectele asupra copilului
- dificultăți de înțelegere a mesajului;
- creșterea efortului cognitiv și metacognitiv;
- scăderea nivelului de atenție și participare activă.
3. Concluzii: Raportul de evaluare
Pentru ca evaluarea să fie relevantă și corectă, raportul final trebuie să integreze atât rezultatele testelor, cât și
contextul lingvistic și educațional al copilului.
Rezultatele testelor trebuie interpretate în relație cu istoricul lingvistic al copilului. Pentru testele de abilități
cognitive și verbale, se poate face referire la date normative, dar acestea trebuie raportate la timpul și calitatea
expunerii la limbă și la oportunitățile reale de comunicare.
Pentru testele de limba semnelor, standardizarea este în curs, dar lipsa unui eșantion suficient face dificilă construirea normelor.
În schimb:
- performanța copilului poate fi comparată cu cea a altor copii cu profil lingvistic și de vârstă similar;
- sau poate fi urmărită evoluția aceluiași copil prin evaluări repetate în timp.
Concluzie generala
Evaluarea competențelor copiilor surzi sau cu dificultăți de comunicare nu poate fi tratată doar prin prisma standardelor generale.
Este necesară o abordare individualizată, care să includă:
- istoricul lingvistic;
- accesul real la limbă și la experiențe de comunicare;
- barierele prezente în mediul școlar;
- comparația contextuală și evolutivă a performanței copilului.
Doar astfel, evaluarea devine un instrument autentic de sprijin educațional și terapeutic, care reflectă realitatea copilului
și îl ajută să își dezvolte potențialul maxim.
Sursa:
https://www.volis.it
Semnat,
Bota Ramona
Profesor de Limba Semnelor Germane (DGS)
Asociația Surzilor din München și Împrejurimi e.V
