Helene Jarmer și lupta pentru o educație bilingv-bimodală în Austria

Helene Jarmer, politiciană, profesoară și activistă pentru drepturile persoanelor Surde, este una dintre cele mai puternice voci ale comunității Surzilor din Austria. Născută în 1971 și surdă din copilărie, ea a fost președintă a Asociației Surzilor din Austria (ÖGLB) și a predat la Universitatea Pedagogică din Viena. În 2009, a intrat în istorie ca prima femeie Surdă care a devenit membră a Parlamentului național, reprezentând Partidul Verzilor.

La Congresul Internațional dedicat Educației Surzilor (ICED), desfășurat la Roma, Helene Jarmer a prezentat situația actuală a educației bilingv-bimodale din Austria, precum și pașii făcuți prin introducerea unui nou curriculum pentru Limba Semnelor Austriece (ÖGS).

Contextul istoric: o luptă de peste 150 de ani

De mai bine de un secol și jumătate, copiii Surzi din Austria s-au confruntat cu bariere masive în educație. Limba semnelor a fost marginalizată, iar accentul s-a pus aproape exclusiv pe limba vorbită și pe soluții tehnice. În pofida Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și a recunoașterii constituționale a ÖGS în 2005, accesul la educație în prima limbă nu este încă garantat.

Consecința? Mulți copii Surzi părăsesc școala cu lacune educaționale grave, iar surditatea continuă să fie privită ca un deficit, nu ca o identitate cultural-lingvistică.

Repere importante:

1995: Congresul Federației Mondiale a Surzilor (WFD) la Viena
2005: Recunoașterea oficială a ÖGS în constituție
2013: ÖGS este înscrisă pe lista patrimoniului cultural imaterial Activism constant al ÖGLB, în frunte cu Helene Jarmer și alți lideri Surzi

Noua curricula ÖGS (2024)

În 2024, Austria a introdus programe școlare noi pentru Limba Semnelor Austriece.
Pentru clasele 1–8:
Curriculum suplimentar pentru copii Surzi și hipoacuzici, cu accent pe identitate, abilități socio-emoționale, utilizarea tehnologiilor auditive și comunicare.
Ore de ÖGS (1–2 pe săptămână), la nivel A1–A2.

Pentru liceu (ciclul superior):

Curriculum structurat pe două niveluri: ÖGS I (A2–B1) și ÖGS II (B1–B2).
ÖGS poate fi ales ca materie obligatorie sau opțională.
Posibilitatea de a susține examenul de Bacalaureat în ÖGS.

Avantaje și provocări

Introducerea ÖGS ca disciplină școlară națională este o realizare istorică. Elevii Surzi pot acum să învețe și să fie evaluați în propria limbă, ceea ce le întărește identitatea și încrederea de sine. Totodată, și elevii auzitori au șansa de a învăța ÖGS, ceea ce favorizează incluziunea.

Cu toate acestea, provocările rămân majore:

• accesul la predarea ÖGS depinde de diagnosticul de „nevoi educaționale speciale”;
• deciziile privind accesul la ÖGS sunt luate de evaluatori auzitori;
• lipsa profesorilor calificați și a materialelor didactice bilingve;
• implicare insuficientă a liderilor Surzi în procesul decizional;
• aplicarea diferită a noilor programe în funcție de fiecare regiune a țării.

Poziția ÖGLB: Deaf Lead ca standard
Asociația Națională a Surzilor din Austria (ÖGLB) cere ca educația bilingv-bimodală să fie garantată prin:

• introducerea ÖGS ca limbă de predare, la toate nivelurile școlare, fără condiționarea de un diagnostic;
• înființarea de centre regionale de competență;
• dezvoltarea de manuale și materiale didactice de către experți Surzi;
• formarea și recunoașterea oficială a profesorilor Surzi;
• creșterea numărului de interpreți calificați;
• transparență în comunicarea cu părinții și elevii.

Viziunea pentru viitor

„Viziunea noastră este un sistem școlar în care ÖGS și limba vorbită sunt la fel de valoroase”, subliniază Helene Jarmer. Educația bilingv-bimodală nu este un privilegiu, ci un drept uman, care întărește identitatea, încrederea și participarea socială.

Noile programe reprezintă un pas important, dar fără Deaf Lead conducerea reală a experților Surzi nu se poate vorbi despre o educație cu adevărat incluzivă și lipsită de discriminare.

Semnat,
Bota Ramona
Profesor de Limba Semnelor Germane (DGS)
Asociația Surzilor din München și Împrejurimi e.V