A vorbi două sau mai multe limbi pare o superputere, iar studiile confirmă acest lucru. Mai ales în cazul copiilor, bilingvismul aduce avantaje cognitive, oferind totodată o punte culturală, socială și identitară. Temerea că expunerea timpurie la o a doua limbă ar putea întârzia dezvoltarea limbii materne este nefondată. Până la vârsta de trei ani, creierul bebelușilor trece printr-o fază intensă de dezvoltare, absorbind rapid informații din diverse limbi. Cu o expunere și o stimulare lingvistică adecvată, copiii pot învață simultan mai multe limbi, fără ca acest proces să afecteze negativ achiziția uneia dintre ele.

Bilingvismul nu se limitează doar la limbile vorbite. În cazul persoanelor surde, bilingvismul se manifestă între limba semnelor și limba vorbită. Limba semnelor, o limbă cu un sistem lingvistic complex, cu gramatică, sintaxă și cultură proprie, este limba naturală a persoanelor surde. Dezbaterea privind educația lingvistică a copiilor surzi rămâne controversată, mai ales în era tehnologiilor avansate de suport auditiv. Un apel publicat în Social Service Review în decembrie 2016, semnat de cercetători – mulți dintre ei cu deficiențe de auz – atrage atenția asupra efectelor negative ale abordării bazate exclusiv pe limbajul vorbit, sprijinindu-se pe tehnologia de corecție auditivă. Deși aceasta poate îmbunătăți percepția sunetelor, auzul nu este modul natural prin care copiii surzi explorează lumea. Lipsa expunerii la limba semnelor în acei primi ani esențiali poate duce la întârzieri în dezvoltarea limbii vorbite, precum și la deficiențe cognitive și sociale. Învățarea limbii semnelor nu poate decât sprijini dezvoltarea limbii vorbite, și facilitează integrarea în societate.

Un exemplu fascinant al puterii bilingvismului vine din comunitatea de pe insula Martha’s Vineyard, situată în estul Statelor Unite. În secolele XVIII și XIX, surditatea era larg răspândita pe insulă, fiecare familie având cel puțin un membru surd. Ca răspuns la această situație, întreaga comunitate - surzi si auzitori - a învățat limba semnelor. Astfel, bilingvismul între limba engleză și limba semnelor a devenit norma, eliminând orice barieră lingvistică între membrii comunității. În interviurile realizate cu locuitorii, s-a remarcat că termenul „surd” nu mai era folosit pentru a descrie oamenii, ci devenise irelevant. Acest exemplu ne arată cum bilingvismul poate contribui la crearea unei societăți inclusive spre beneficiul tuturor.

Bilingvismul este mai mult decât un avantaj practic: este o expresie a diversității și o unealtă pentru integrare. De la copii până la comunități întregi, superputerea de a folosi mai multe limbi deschide uși și unește lumi.